Teritoriul ȚINUTUL BÂRSEI este localizat în județele Brașov și Covasna, în interiorul unei aglomerări urbane definită de municipiul Sfântu Gheorghe (la nord) și axa urbană Brașov – Ghimbav – Codlea (la sud). Localitățile ce fac parte din ȚINUTUL BÂRSEI sunt Hărman, Sânpetru, Bod, Hălchiu, Feldioara, Crizbav, Dumbrăvița, Cristian, Vulcan, Șinca, Poiana Mărului, Hăghig, Vâlcele și orașul Ghimbav.
Teritoriul ȚINUTUL BÂRSEI este localizat în județele Brașov și Covasna, la nord și sud de axa de dezvoltare urbană Brașov – Ghimbav – Codlea (cu orașul Ghimbav fiind inclus în teritoriul Grupului de Acțiune Locală). Din punct de vedere geografic, teritoriul este situat la aproximativ 45043’ latitudine nordică si 250 30’ longitudine estică
Localitățile ce fac parte din ȚINUTUL BÂRSEI sunt Hărman, Sânpetru, Bod, Hălchiu, Feldioara, Crizbav, Dumbrăvița, Vulcan, Cristian, Ghimbav, Șinca, Poiana Mărului, Hăghig si Vâlcele. Teritoriul este inclus în depresiunea Brașovului și depresiunea Sfântu Gheorghe, având un relief de podiș specific zonelor intracarpatice. Întreg teritoriul ȚINUTUL BÂRSEI se află la altitudini cuprinse între 450 si 700 metri.
Clima are un specific temperat-continental, mai umedă si răcoroasă, cu precipitații relativ reduse si temperaturi ușor scăzute în zonele mai joase. Inversiunile de temperatură nu sunt numeroase; de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se înscriu în valorile extreme. Cantitatea de precipitații este relativ ridicată. Temperatura medie multianuală în zonă este de 7,6 C, temperatura maximă absolută fiind de 37 °C în luna august. Temperatura minimă absolută pe țară a fost înregistrată la 25 ianuarie 1942 în localitatea Bod (-38,5 oC). Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an, la fel ca si numărul mediu al zilelor de iarnă. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitațiile atmosferice au valori de 500-700 mm/an. Vântul la sol are direcții predominante dinspre vest si nord-vest si viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/ș Vânturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord si nord-est concură la păstrarea timpului frumos
Pe piemonturile colinare submontane predomină solurile podzolice argiloiluviale si cele brune podzolite. În general, aceste soluri prezintă o fertilitate scăzută, exploatarea agricolă realizându-se cu mijloace de ameliorare (îngrășăminte chimice si naturale etc.). Șesul piemontan este mai fertil, fiind alcătuit în părți aproximativ egale din soluri brune eumezobazice (treimea sudică), cernoziomuri levigate redzinice si cernoziomuri redzinice (treimea mijlocie) si lăcoviști. În lunca Oltului din dreptul Feldioarei si Hăghigului se regăsesc cernoziomuri argiloiluviale si levigate, obiectul unor intense exploatări agricole. Restul luncii Oltului, precum si malurile râurilor mai mari prezintă soluri aluviale de luncă, precum si aluviuni crude, cu o fertilitate destul de ridicată, dar si cu exces de umiditate.
Gradul de fertilitate al solurilor variază de la VI, în lunca Oltului, la XI, în zonele muntoase, compact acoperite de păduri
Localitățile aflate în zona subcarpatică dispun de importante suprafețe cu fânețe si pășuni. De asemenea, în zona depresionară, șesul este prielnic culturii de legume si cereale precum si a plantelor industriale. Ținutul Barsei face parte dintr-o zonă geografică mai mare care este renumită pentru cultura cartofului.
Localitățile aflate în imediata vecinătate a zonelor urbane (municipiile Brașov și Codlea) au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare preponderent rezidențială în defavoarea sectorului agricol și industrial. Alte localități (Hălchiu, Feldioara) au un profil economic diversificat bazat pe activități industriale și dezvoltare rezidențială în timp ce localitățile cele mai depărtate de aglomerarea urbană (Crizbav, Șinca, Poiana Mărului, Hăghig, Vâlcele) au un nivel de dezvoltare economică mai scăzut, centrat în jurul activităților agricole.
Din punct de vedere istoric, toate comunitățile din teritoriul Ținutul Bârsei au la bază comunități înființate de cavalerii teutoni de-a lungul râului Olt (cursul superior). Datorită poziției geografice, acest teritoriu a avut o funcție de sprijin a centrului comercial care a fost Brașovul.
Teritoriul Ținutul Bârsei dispune de un potențial agricol semnificativ, în special în sectorul culturilor de câmp (plante industriale – cartof, porumb siloz, sfecla de zahar) cât și în sectorul zootehnic (în special bovine și ovine). Alte sectoare agricole precum apicultura și piscicultura sunt reprezentate și înregistrează un trend ascendent
Agricultura este principala activitate derulată în teritoriul Ținutul Bârsei. La nivelul teritoriului, suprafața este distribuită după cum urmează:
| Suprafața Agricola (Ha) | Suprafața non agricolă (Ha) | Terenuri neproductive | ||||||
| Arabila | Pășuni | Fânețe | Pepiniere | Păduri / vegetație forestiera | Ape/ bălti | Construcții | Cai de comunicație | |
| 27,165 | 11,937 | 8,959 | 272 | 11,439 | 146 | 3,929 | 58 | 278 |
| 56.20% | 24.70% | 18.54% | 0.56% | |||||
Se poate observa faptul că suprafața arabilă și pășunile/fânețele au ponderi similare și reprezintă marea majoritate a terenului agricol disponibil.
Creșterea animalelor reprezintă o componentă importantă a sectorului agricol. Efectivele de animale la finalul anului 2015 în teritoriul Ținutul Bârsei era următoarea:
| Teritoriul Ținutul Barsei | Bovine | Ovine | Caprine | Suine | TOTAL |
| Efective de animale | 15,027 | 73,113 | 3,507 | 2,582 | |
| Valoarea economică (SO) | 13,141,412.04 | 3,690,013.11 | 133,581.63 | 1,044,134.98 | 18,009,141.76 |
| Pondere din valoarea totală | 72.97% | 20.49% | 0.74% | 5.80% | 100.00% |
După cum reiese și din tabelul de mai sus, efectivele de animale din teritoriul Ținutul Bârsei au o valoare potențială (raportată la coeficienții de producție SO) de peste 18 mil. Euro. Ponderea economică a bovinelor este de peste 70%. În teritoriu există mai multe asociații ale crescătorilor de bovine, crescători care vând lapte crud în piețele agroalimentare din mediul urban precum și 2 procesatori majori de lapte (Covalact și Tyrom)
O problemă importantă cu care se confruntă administratorii micilor exploatații agricole o reprezintă lipsa mijloacelor eficiente de valorificare a produselor din gospodăriile proprii. Astfel, o mare parte din agricultori reclamă lipsa unor spații amenajate pentru vânzarea de produse agroalimentare în teritoriu și comunitățile învecinate. Fragmentarea si utilizarea individuală a exploatațiilor agricole este relevată si de numărul relativ scăzut de companii private din sectorul agricol, companii care asigură si un nivel scăzut al ocupării populației
Analizele statistice realizate la nivelul teritoriului Ținutul Bârsei și zonelor adiacente au relevat faptul că cele mai multe societăți cu profil agricol se încadrează în categoria microîntreprinderilor (mai puțin de 10 angajați). Cu un număr mediu de 2,25 angajați/societate, aceste tipuri de firme reprezintă afaceri de familie, în special în sectorul zootehnic specific zonelor montate, care produc lactate și brânzeturi comercializate în special pe piața locală și regională. În ceea ce privește întreprinderile mici (între 10 și 49 de salariați), acestea asigură un număr mediu de 20,2 angajați/societate și reprezintă companiile implicate în procesarea produselor agricole, în special cele provenite din sectorul zootehnic – procesarea primara a cărnii și laptelui. Companiile mijlocii si mari sunt societăți implicate atât în creșterea păsărilor cât și în activități de procesare a cărnii de pasăre.
Analizele realizate la nivelul polului de creștere Brașov, considerat reprezentativ pentru zona acoperită de teritoriul Ținutul Bârsei, conform datelor Institutului Național de Statistică, sectorul agricol este responsabil de 2,09% din numărul societăților active la nivelul Polului de Creștere Brașov, 2,11% din totalul cifrei de afaceri și 2,40% din totalul numărului de salariați la nivelul anului 2014.
Mediul înconjurător este caracterizat de prezența unor situri naturale protejate. Subsolul teritoriului Ținutul Bârsei este lipsit de resurse energetice (petrol, gaze). Singurele resurse valorificabile si exploatate pe plan local sunt rocile sedimentare și pietrișurile/nisipurile din albiile cursurilor de apă. Teritoriul este traversat de diverse cursuri de apă de diferite dimensiuni care ajung în albia Oltului superior, principalul curs de apă din zonă. Structura solului este determinată de amplasarea acestuia în Depresiunea Bârsei si de rețeaua hidrografică bogată. Zonele de munte din arealul studiat prezintă soluri brune acide (în Postăvaru si Măgura Codlei) si, local, soluri litomorfe, reprezentate prin rendzine si rendzine brune. Un important capital natural este dat de prezența zonelor împădurite.
Infrastructura de bază este bine reprezentată, peste media națională a comunităților rurale. Acest lucru este influențat de prezența unei mari aglomerări urbane în vecinătatea teritoriului. Totuși, există zone (în general cele aflate la extremitatea teritoriului) care necesită intervenții la nivelul infrastructurii de bază.
Infrastructura socială / educațională este de asemenea relativ bine reprezentată. Lipsurile la nivel local sunt compensate prin infrastructura existentă în comunitățile urbane învecinate.
Patrimoniul arhitectural si cultural al „Ținutului Bârsei” este deosebit de bogat, cantitativ si calitativ, reprezentând moștenirea tuturor etniilor care-l locuiesc. Elementele fizice de patrimoniu au constituit „punctele” în jurul cărora s-au păstrat vii diverse tradiții, valori, obiceiuri, etc. Majoritatea comunităților reprezintă așezări ce au aparținut Ordinului Cavalerilor Teutoni. Majoritatea comunităților au încă bisericile-cetăți fortificate construite în secolele XIII – XV. Identitatea socio-culturală a tuturor etniilor din teritoriu este reflectată în stilul arhitectural, în obiceiurile folclorice, în stilul gastronomic, etc. La majoritatea evenimentelor locale (târguri, Zilele localității) sunt apreciate si premiate cele mai bune rezultate ale activităților agricole tradiționale: cea mai bună recoltă, cel mai frumos animal, cele mai bune preparate culinare, cea mai tare băutură, etc.
